“Am discutat în seara aceasta (marţi – n.r.) cu ministrul Mediului, după şedinţa de Guvern, când am făcut o analiză a programului ‘Rabla’. Săptămâna viitoare vom suplimenta cu 40.000 – 50.000 de vouchere programul, astfel încât oamenii să primească vouchere în valoare de 3.800 de lei şi să îşi cumpere altă maşină”, a spus Emil Boc, la OTV.

El a dat asigurări că programul va continua şi i-a îndemnat pe cei interesaţi să fie atenţi la voucherele pe care le procură, întrucât mulţi încearcă să vândă unele false.

Peste 20.000 de rable au fost casate în primele două săptămâni de la demararea programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional.

Programul Rabla a demarat, în 2010, la data de 18 februarie, cu două zile înainte de termenul stabilit, dar cu o lună şi jumătate mai târziu decât data anunţată iniţial de Guvern.

În acest an, din Fondul de Mediu au fost alocate 228 de milioane lei, iar ţinta stabilită de AFM este aceea de a casa 60.000 de autovehicule mai vechi de 10 ani.

Anul trecut, prin programul “Rabla” au fost scoase din uz peste 32.327 de autoturisme, aproape la jumătate faţă de valoarea stabilită, de 60.000.

El a precizat că în acest caz ’se va aplica legea’.

Întrebat dacă a luat în calcul aceşti bani la constituirea bugetului de stat, premierul a spus că suma era prevăzută în buget, ‘conform legii şi angajamentelor anterioare’.

Presa centrală a relatat în aceste zile că statul ar putea deveni acţionar minoritar la Petromidia, deoarece KazMunaiGaz va plăti doar 1,2 miliarde de lei în loc de 2,4 miliarde cât valorează datoriile istorice ale rafinăriei.

În bugetul pe 2010, însă, creanţa este trecută la capitolul venituri, potrivit Acordului cu Fondul Monetar Internaţional.

Cauzele acestor proteste se regăsesc în perspectiva unor masive disponibilizări, în baza OUG Nr. 114/2009, într-un sistem în care personalul calificat este încă deficitar, iar veniturile salariale au fost diminuate, arată Hăncescu.

Congresul FEN a mai decis să participe împreună cu federaţiile sindicale din sectorul bugetar, afiliate la CNS ‘Cartel Alfa’, la manifistările de protest decise prin întâlniri ale comisiilor de dialog social la nivelul judeţelor, iar aceste acţiuni vor include pichetări, întâlniri cu parlamentarii, un miting naţional.

FEN a solicitat, în regim de urgenţă, o întâlnire cu conducerea MECTS, în vederea evaluării situaţiei actuale şi identificării soluţiilor de redresare.

Sindicatele reclamă diminuarea veniturilor salariale, refuzul acordării unor sporuri negociate prin contractele colective de muncă, anularea dreptului constituţional la negocierea colectivă a salariilor şi sporurilor în domeniul bugetar, refuzul punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti, prin care au fost câştigate în instanţă drepturi salariale, blocate, ulterior, prin adrese ale MECTS.

El a subliniat că este dreptul oricărui parlamentar să propună ceea ce doreşte pentru a intra pe ordinea de zi a plenului Senatului, însă obligaţia preşedintelui Senatului şi a celui al Camerei Deputaţilor este de a respecta litera Constituţiei şi a regulamentelor Camelor Parlamentului, a declarat Mircea Geoană, într-o emisiune la Antena 3.

Preşedintele Senatului a amintit, în acest context, de încercarea PSD de a-l schimba din funcţie pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Solicitarea de revocare din funcţie a preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, a fost scoasă, marţi, de pe ordinea de zi a şedinţei Biroului Permanent cu votul majorităţii reprezentanţilor PSD şi PNL în acest for.

“Din punctul de vedere al majorităţii, exprimate azi, prin vot, solicitările privind revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, avansate de grupul PD-L, cu susţinere şi din partea altor grupuri parlamentare, au fost considerate ca fiind inadmisibile pe motive de nerespectare a Constituţiei, a deciziilor Curţii Constituţionale şi, implicit, a Regulamentului Senatului. De aceea, aceste documente nu au fost introduse pe ordinea de zi”, a precizat, marţi, Geoană după şedinţa Biroului Permanent.

Democrat-liberalii au criticat decizia liberalilor şi a social-democraţilor, anunţând că, miercuri, vor solicita introducerea pe ordinea de zi a plenului Senatului a cererii de revocare a lui Geoană.

Fostul vicepreşedinte al PRM Lucian Bolcaş a precizat că nu ştie motivele pentru care a fost exclus din partid şi spune că a aflat de decizie de la un coleg, avocatul Viorel Dumitrescu.

El a afirmat că nu a fost contactat de preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, pentru a i se cere explicaţii sau pentru a i se reproşa ceva şi a catalogat drept ‘prostii’ motivele eliminării sale din Partidul România Mare.

Lucian Bolcaş a mai spus că regretă excluderea din partidul în care a activat mai bine de zece ani, dar a dat asigurări că nu va rămâne în afara politicii.

Au mai fost excluşi din PRM Corneliu Bichineţ – preşedintele filialei Vaslui, Dumitru Codreanu – preşedintele filialei Botoşani şi Marian Fulga – preşedintele filialei Argeş, “pentru abateri repetate de la disciplina de partid”.

Biroul Permanent al PRM a decis numirea unor interimari la conducerile celor trei filiale judeţene.

BP al PRM a decis şi desemnarea lui Florin Simion în funcţia de trezorier al formaţiunii politice şi amânarea plenarei Consiliului Naţional PRM la o dată ulterioară.

BPC a decis şi eliberarea din funcţia de secretar general adjunct a lui Antonel Tănase, Dan Ilie Morega şi Marius Bradu, în locul lor fiind numiţi Iulian Butnaru, Stelian Fedorca, Ştefan Sobotka, Radu Surugiu. De asemenea, au fost reconfirmaţi în funcţia de secretar general adjunct Theodora Bertzi, Mihai Bălăşescu şi Ion Brad.

Întrebat dacă a fost desemnat şi un purtător de cuvânt al partidului, Crin Antonescu a spus că o decizie în acest sens ar urma să fie luată în Biroul politic al partidului, săptămâna viitoare, şi există o ‘variantă’ în care Alina Gorghiu să ocupe acest post.

Liderul PNL a comunicat că BPC a solicitat preşedinţilor de organizaţii judeţene să-şi desemneze secretarii coordonatori, poziţie înfiinţată prin noul statut al partidului.

Deşi pe programul Camerei Deputaţilor din această săptămână figurau două şedinţe ale plenului, luni şi marţi, deputaţii nu au lucrat în niciuna din aceste zile.

Lucrările plenului Camerei s-au blocat, săptămâna trecută, la dezbaterea legii funcţionarilor publici, adoptată în absenţa deputaţilor PSD şi PNL care au criticat actul normativ şi modul în care a fost el adoptat de comisia de resort.

Social-democraţii şi liberalii au solicitat sancţionarea preşedintelui Comisiei de administraţie, democrat-liberalul Sulfina Barbu, pentru încălcarea procedurilor.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţea trecută, modificarea legii privind statutul funcţionarilor publici. Decizia a fost luată cu 172 de voturi favorabile, în absenţa deputaţilor PSD şi PNL, care s-au retras de la lucrări în semn de protest, acuzând încălcarea regulamentului.

Nici şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor nu a putut avea loc săptămâna trecută din lipsă de cvorum, din cauza absenţei deputaţilor PSD şi PNL. La fel s-a întâmplat şi la începutul acestei săptămâni.

Secretarul democrat-liberal al Camerei Deputaţilor Sever Voinescu a declarat că ordinea de zi a reuniunii va fi transmisă plenului Camerei Deputaţilor fiindcă activitatea Biroului Permanent nu poate fi blocată din cauza “supărărilor celor de la PSD sau a frământărilor interioare ale celor de la PNL”.

În acest context, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, i-a convocat, pentru marţi dimineaţă, pe liderii grupurilor parlamentare la o discuţie informală menită să dezamorseze conflictul din forul legislativ.

La finalul reuniunii, liderii grupurilor PSD şi PNL, respectiv Viorel Hrebenciuc şi Eugen Nicolăescu, au anunţat că deputaţii celor două formaţiuni vor participa din nou, de săptămâna viitoare, la lucrările plenului Camerei.

Viorel Hrebenciuc a anunţat că şi grupul PSD va reveni la lucrările Camerei Deputaţilor.

“Prin hotărârea de guvern adoptată, am declasificat documentele din Dosarul Revoluţiei care aveau calificativul secret de stat, secret şi strict secret”, a precizat Emil Boc, precizând că informaţiile dezvăluite nu mai pot prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat.

După ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, documentele vor putea fi accesate de persoanele interesate, a punctat Emil Boc.

“Facem un demers important pentru a asigura toate informaţiile necesare, astfel încât Dosarul Revoluţiei 1989 să aibă cât mai multă transparenţă cu putinţă din perspectiva rolului autorităţilor statului, iar adevărul să poată fi validat pe baza documentelor care nu mai sunt secret de stat”, a adăugat premierul.

Pe 10 februarie, Guvernul a mai aprobat o hotărâre pentru declasificarea unor informaţii secrete de stat emise de Ministerul Apărării Naţionale, ca urmare a faptului că dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat. Atunci au fost declasificate 7.617 file din documente cu nivel de clasificare secret de stat.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o plângere referitoare la Dosarul nr. 97/P/1990 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, cunoscut şi sub numele de ”Dosarele Revoluţiei”.

Ministerul Afacerilor Externe a solicitat Parchetului să pună la dispoziţia Asociaţiei documentele necesare formulării de către membrii acesteia a apărărilor în faţa Curţii. Întrucât unele din documentele respective sunt clasificate secret de serviciu sau secret de stat, Parchetul a solicitat Ministerului Apărării Naţionale declasificarea documentelor în cauză.

În data 15 ianuarie 2010, Ministerul Apărării Naţionale a declasificat 2.684 file secret de serviciu, care au fost comunicate Secţiei Parchetelor Militare.

Declasificarea informaţiilor clasificate secret de stat se face prin Hotărâre de Guvern.

Dans, dans, dans!

Adina Dobrete, sufletul evenimentului a reuşit să-şi înfrângă emoţiile şi să le mulţumească colegelor sale pentru suport şi faptul că i-au fost şi îi sunt alături în acţiunile de partid. “Vă mulţumesc frumos şi din suflet că aţi ales să îmi fiţi alături în această seară minunată. Că în loc să fiţi alături de familiile voastre sau de cei mici la vreo serbare, aţi venit alături de mine. Faptul că am organizat evenimentul la sediul de partid dovedeşte loialitatea de care dăm dovadă. Sper ca în aceste momente să dăm dovadă de unitate şi loialitate şi să mergem înainte aşa cum am făcut-o şi până acum. Am încercat să facem totul cu sufletul şi cât mai bine. Astăzi au fost împărţite 364 de răvaşe felicitări către toate doamnele şi domnişoarele din organizaţia noastră. Aceste răvaşe speciale au fost înmânate personal fiecărei femei.”, a declarat Adina Dobrete, preşedintele Organizaţiei PSD Femei Râmnicu Vâlcea. Muncitoare, veselă şi extrem de implicată, cadrul didactic Adina Dobrete a reuşit cu succes să transforme Ziua Femeii într-un eveniment frumos, de o importanţă deosebită. Femeile social democrate s-au distrat până seara târziu, au dansat, l-au înconjurat pe preşedintele Ion Matei şi şi-au etalat talentele de dansatoare. Multă şampanie, vin pe alese şi alte băuturi fine, bucate alese, muzică bună, veselie şi dispoziţie, un suflet mare şi multă implicare sunt ingredientele unui eveniment PSD extrem de reuşit.

Cel mai solicitat a fost subprefectul Adrian Burlănescu care a percutat glumelor jurnalistelor însă a refuzat elegant să bucure privirile asistenţei cu un “spectacol” de streeptease. Soprana Camelia Clavac a oferit un minirecital, iar micuţii cântăreţi au smuls ropote de aplauze din partea doamnelor şi domnişoarelor prezente şi la eveniment. Conducerea Prefecturii a recompensat copiii cu bomboane pentru prestaţia lor.

Sursa: Sport.ro

“Îl felicit pe Crin Antonescu, dar şi pe Ludovic Orban. Este important ca ei, ca partid de dreapta, din punctul nostru de vedere, să reprezinte ideile de dreapta din România”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele PSD.

Potrivit acestuia, în urma unor alegeri a noii conduceri pe liste, PNL se confruntă “cu un deficit de democraţie”. “Le doresc să-şi recâştige democraţia internă şi, atunci, în mod sigur, vom fi parteneri pentru a apăra democraţia în Parlament, în politică şi în întreaga ţară”, a spus preşedintele PSD.

Crin Antonescu a fost reales sâmbătă, la Congresul PNL, în funcţia de preşedinte al partidului, obţinând 986 de voturi, în timp ce contracandidatul său Ludovic Orban a primit 357 de voturi.

“Descentralizarea spitalelor este un punct important în Programul de Guvernare şi reprezintă una dintre soluţiile de eficientizare, dar şi de asigurare a transparenţei decizionale. Acest proces va putea duce la stabilizarea sistemului sanitar, poate înseamna mai multă echitate şi sustenabilitate. Repezentanţii Ministerului Sănătăţii vor analiza structura organizatorică a fiecărei unităţi sanitare în parte şi vor face o evaluare pe baza acestor date”, este de părere deputatul PD-L Samoil Vîlcu.

De asemenea, prin transferul către autorităţile locale se urmăreşte şi creşterea autonomiei spitalelor din punct de vedere managerial.

“De la 1 iulie, managerul din aceste unităţi va încheia contractul de management cu reprezentanţii conducerii administraţiei locale şi nu cu ministrul Sănătăţii, aşa cum se întâmplă în prezent, iar concursurile pentru ocuparea funcţiilor de manager vor fi organizate de către autorităţile publice locale sau judeţene”, a concluzionat parlamentarul PD-L Samoil Vîlcu.

În cadrul procesului de descentralizare se va păstra sistemul de conducere a spitalelor, respectiv funcţia de manager, comitet director şi consiliul consultativ al spitalelor.

Hotărârea de Guvern privind disponibilizarea celor 10.300 salariaţi din 14 societăţi din domeniul feroviar a fost publicată vineri în Monitorul Oficial.

Executivul a aprobat lista societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor naţionale cu capital majoritar de stat din domeniul feroviar care vor beneficia de prevederile ordonanţei 9/2010 privind măsuri pentru diminuarea consecinţelor restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale din CFR.

Potrivit actului normativ, 600 de angajaţi vor fi disponibilizaţi de la CFR SA, 236 de la Electrificare CFR, 23 de salariaţi ai Societăţii de Întreţinere Mecanizată a Căii Ferate, 44 de la Tipografia Filaret SA, 38 de la Informatică Feroviară, 15 de la Societatea Sere şi Pepiniere, 1.100 de la CFR Călători, 111 de la Societatea de Reparaţii Locomotive CFR Braşov, 73 de la Societatea Vânzare Legitimaţii Călătorie Voiaj CFR, 41 de la Societatea Exploatare a Vagoanelor de dormit, cuşetă, restaurant şi bar, 6.700 de la CFR Marfă, 800 de la Societatea de Întreţinere şi Reparaţii Vagoane CFR IRV SA, 500 de la Societatea de Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje CFR IRLU şi 20 de la CFR Ferry-boat.

În total, circa 10.300 de angajaţi vor părăsi companiile de cale ferată. Până la sfârşitul lunii martie vor pleca circa 1.317 de angajaţi de la CFR Călători, inclusiv angajaţii pensionaţi, iar în aprilie circa 1.000 de salariaţi de la CFR SA.

Salariaţii disponibilizaţi de la CFR sunt discriminaţi

Salariaţii din domeniul feroviar sunt discriminaţi, fiind sancţionaţi de două ori, prin pierderea locului de muncă şi prin restrângerea cu 8-9 luni a perioadei de acordare a unor plăţi compensatorii, potrivit unui comunicat al Cartel ALFA.

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA susţine drepturile salariaţilor ce urmează a fi disponibilizaţi de la societăţile de transport feroviar, considerând că este nu numai moral, ci şi principial ca, odată stabilit în perioadele anterioare cadrul şi reglementările legale privind protecţia socială acordată salariaţilor disponibilizaţi prin concedieri colective, acestea să nu mai sufere modificări, ci să fie aplicate cu consecvenţă şi în mod nediscriminatoriu.

Salarii compensatorii pentru disponibilizaţi

Guvernul a adoptat pe 29 ianuarie ordonanţa care stabileşte plafonul financiar pentru susţinerea cu plăţi compensatorii a angajaţilor de la CFR ce vor fi disponibilizaţi. Practic, pentru cei care au o vechime în muncă de până la 15 ani, se vor plăti 12 – 13 salarii compensatorii, pentru cei cu o vechime între 15 şi 25 de ani – 14 salarii, iar cei cu o vechime de peste 25 de ani primesc 15 salarii compensatorii. Este vorba despre salariul mediu al angajatului disponibilizat. Suma alocată de la bugetul de stat pentru efectuarea plăţilor compensatorii ridicându-se la 152 milioane de lei.

În funcţie de vechimea fiecărui salariat, se va adăuga un venit de completare, însă ajutorul de şomaj plus venitul în completare nu trebuie să depăşească salariul mediu pe economie, de 1.300 de lei.

Ordonanţa prevede că în cazul în care angajatul va refuza două oferte de angajare acesta va rămâne doar cu ajutorul de şomaj, iar dacă se angajează în mediul privat să primească salariul de completare aferent vechimii în muncă.

Aceste seisme, la fel ca toate celelalte cutremure din ultimii 10 ani, au luat lumea prin surprindere chiar dacă specialiştii au atras deseori atenţia asupra imprevizibilelor pericole.

Institutul Naţional de Fizică a Pământului din România, prin specialiştii săi, susţine că, la noi, nu se va întâmpla prea curând un seism de mare intensitate şi fie ca Dumnezeu să le dea dreptate. Însă, vrem sau nu vrem să credem, trebuie să ţinem totuşi seama de periodicitatea cutremurelor care s-au produs în România şi că ciclul acestora variază, prin tradiţie, între 32-40 de ani. În secolul trecut au avut loc trei mari cataclisme, din care două de 7,4 şi unul de 7,3 grade pe scara Richter, în anii 1908, 1940 şi 1977 la care s-au mai adăugat altele două de mai mică intensitate (6 şi 6,2 grade), în anii 1986 şi 1990. Chiar dacă s-a răsturnat, într-un fel ciclicitatea, avem mari obligaţii în a interveni cu măsuri preventive cât încă nu e prea târziu pentru ca un eventual cutremur să nu ne pedepsească scump pentru neglijenţa şi ignoranţa noastră.

În primul rând, specialiştii sunt unanim de acord că, în perioada 1963-1977, când a avut loc o explozie în construcţia de locuinţe, s-au manifestat deficienţe grave de proiectare şi execuţie, nefiind luat în calcul, la proporţiile reale, raportul dintre rezistenţa blocurilor şi posibilele efecte ale unor mişcări seismice de intensitatea celor anterioare.

Grav este şi faptul că, liniştiţi de afişajele acelor buline roşii doar pe blocurile „strămoşeşti”, construite înainte de 1940, locatarii nu conştientizează pericolul la care sunt expuşi.

O recentă statistică, la nivel naţional, este totuşi de natură să dea mari frisoane. Este vorba despre faptul că Programul naţional de consolidare a clădirilor lansat cu 12 ani în urmă şi cu termen de finalizare în 2009 a fost complet neglijat, în toată această perioadă fiind consolidate prin cămăşuire betonată doar 10 blocuri de locuinţe.

Să nu uităm, după aceea, nici faptul că la blocurile vechi s-au mai adăugat şi cele mutilate de diferiţi locatari şi agenţi economici prin amenajările de magazine şi unităţi de prestări servicii sau prin intervenţii iresponsabile asupra structurii portante a construcţiilor din motive de confort casnic. La toate aceste clădiri a sporit vulnerabilitatea şi incapacitatea pilonilor, a stâlpilor de la parter de a prelua şi amortiza energia seismică. Aceasta va face ca preţul, în bani şi victime omeneşti, pentru gravele omisiuni mai vechi sau pentru intervenţiile şi mutilările structurilor de rezistenţă să fie achitat în zilele noastre de actuala generaţie care locuieşte în blocurile cu risc major de prăbuşire la un eventual cutremur de intensitate ceva mai ridicată.

Potrivit legii, responsabilitatea expertizării construcţiilor revine asociaţiilor de locatari, însă nici administraţiile publice locale nu pot sta de-o parte, la adăpostul legii.

În virtutea acestei datorii asumate, am dispus ca primăriile să dea sprijinul necesar în acţiunile specialiştilor, de expertizare a blocurilor de locuinţe. O astfel de statistică la nivelul judeţului Vâlcea relevă faptul că şi în localităţile noastre există 71 de clădiri cu risc seismic major, majoritatea fiind inventariate în municipiile Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani.

Anul trecut am intervenit personal pentru reactualizarea Hotărârii nr. 7 din 21 martie 2007 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, sens în care am lansat către toate primăriile din judeţ adresa nr. 5200/30 aprilie 2009 prin care i-am rugat pe primari să prevadă în bugetele locale fondurile necesare pentru anul 2010 în vederea continuării programului de inventariere şi identificare a construcţiilor de locuinţe care necesită expertizare şi consolidare. Pentru acest ultim gen de lucrări, însă, fondurile ar fi trebuit să se regăsească în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, tot aşa cum s-au prevăzut bani pentru izolarea termică a construcţiilor. Or, ca să închidă gura autorităţilor judeţene, Guvernul a ales o soluţie cel puţin bizară pentru circuitul fondurilor, acestea fiind repartizate direct primăriilor.

De ce a preferat această variantă?

Simplu! Consiliile judeţene n-ar fi admis ca ridicarea gradului de confort energetic să se realizeze fără o prealabilă expertizare sub aspectul rezistenţei seismice a blocurilor de locuinţe!

Dr. ing. Ion Cîlea

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea